Directorul financiar al liderului pietei romanesti de asigurari de viata, Adrian Lupescu, care asigura in prezent si interimatul functiei de CEO la ING Asigurari de Viata, spune, intr-un interviu acordat in exclusivitate pentru Finantistii, ca nu doar sistemul bancar local, ci intreaga economie romaneasca este foarte dependenta din punct de vedere financiar fata de Grecia – principala „veriga slaba” a zonei euro.
Saptamana trecuta, actionarii olandezi au anuntat ca au decis sa-l readuca in fruntea companiei, chiar din Grecia, pe Bram Boon, care a mai condus ING Asigurari de Viata in perioada de boom economic 2004-2008, iar dupa aceea a plecat la Atena, unde a fost director general al diviziei elene de asigurari life a grupului olandez.
„Situatia economica actuala a Romaniei este departe de a fi roz, iar perspectivele sunt, in cel mai bun caz, rezervate. Ma uit la acei indicatori care nu lasa loc de interpretare si vad ca exporturile sunt in stagnare, productia industriala – tot in stagnare, iar cererea interna este in cel mai bun caz in stagnare, daca nu chiar in descrestere.”, spune Adrian Lupescu, Chief Financial Officer (CEO) la ING Asigurari de Viata si director general interimar al companiei.
Potrivit lui Lupescu, evolutia salariilor de-abia daca a depasit rata inflatiei, creditarea s-a oprit, iar consumul nu creste deloc.
„N-as spune chiar ca s-a instaurat panica, dar toata lumea e foarte prudenta si rezervata. Dat fiind ca economia nu si-a revenit, nimeni nu e dispus sa cheltuiasca mai mult decat a facut-o anul trecut. In plus, investitiile straine in Romania sunt intr-o mare scadere, ceea ce este o mare problema. Toate astea ma fac sa ma ingrijorez”, ne-a declarat Adrian Lupescu.
Sensibili la Grecia „In al doilea rand, avem deasupra capului sabia reprezentata de dependenta fata de Grecia”.
Adrian Lupescu spune ca viitorul economic al Greciei este extrem de incert, iar Romania este foarte dependenta financiar de Grecia, atat in ceea ce priveste sistemul bancar, cat si in privinta investitiilor si a PIB-ului in general.
„In ceea ce priveste PIB, suntem pe locul patru in Europa ca nivel al pasivelor nete fata de Grecia. Avem multe banci cu capital grecesc si, foarte important, raportul dintre credite si depozite este mult mai dezechilibrat in cazul bancilor grecesti decat per ansamblul sistemului bancar din Romania. Ceea ce inseamna ca, intr-un caz nefericit in care bancile grecesti vor fi nevoite sa-si reduca mult activitatea pe plan local, va fi nevoie de o mare infuzie de capital din partea statului, ceea ce va declansa panica, va duce la o depreciere masiva a leului si asa mai departe. Grecia este un mare risc care planeaza deasupra Romaniei”.
Saptamana trecuta, actionarii olandezi au anuntat ca au decis sa-l readuca in fruntea companiei, chiar din Grecia, pe Bram Boon, care a mai condus ING Asigurari de Viata in perioada de boom economic 2004-2008, iar dupa aceea a plecat la Atena, unde a fost director general al diviziei elene de asigurari life a grupului olandez.
Adrian Lupescu va continua sa asigure interimatul conduceri ING Asigurari de Viata pana la data preluarii acesteia de catre Bram Boon.
Am ramas in urma la convergenta
„In al treilea rand, acea convergenta pe care Romania o planuise, in privinta produsului intern brut pe cap de locuitor (PIB/capita), care trebuia sa se apropie de media UE, nu prea se intampla. Daca ne uitam pe dinamica diferitelor tari din centrul si estul Europei – Cehia, Polonia, Bulgaria, Ungaria – peste tot PIB/capita e in crestere, iar in Romania nu prea. Ca o anecdota, poate acum sa mai creasca putin, odata cu scaderea populatiei. Ceea ce inseamna ca sunt niste disfunctionalitati foarte mari”, adauga Adrian Lupescu.
El se mai arata ingrijorat de instabilitatea legislativa, fiscala si politica din Romania. Lupescu arata ca Romania trebuie sa reinstaureze un mediu atractiv pentru investitorii straini, din punct de vedere al stabilitatii si predictibilitatii cadrului legal, si trebuie sa redevina competitiva din punct de vedere al costurilor cu forta de munca.
„Trebuie un cadru legal stabil. Nu se poate sa schimbam legi de pe azi pe maine, astfel incat oamenii sa nu mai stie cum sa-si planifice business-urile. De asemenea, infrastructura trebuie imbunatatita, pentru ca starea proasta a acesteia ii indeparteaza pe investitori”.
Cost ridicat al muncii
Potrivit lui Lupescu, Romania se confrunta cu o problema similara cu cea a statelor sudice din zona euro, cum ar fi Spania, unde forta de munca este scumpa in raport cu productivitatea, iar acest lucru trebuie reglat.
„Un investitor strain calculeaza in euro cat il costa forta de munca in raport cu nivelul de productivitate pe care il poate obtine in Romania, iar comparativ noi nu stam mai bine decat alte tari din centrul si estul Europei. Si atunci trebuie sa reducem cumva costul in euro al fortei de munca sau sa crestem productivitatea, astfel incat pentru investitori sa merite sa plateasca acest cost al fortei de munca”.
Adrian Lupescu admite ca o parte din acest cost ridicat al fortei de munca vine din povara fiscala mare, mai ales pe partea de contributii sociale obligatorii, insa subliniaza ca si nevoile bugetelor de pensii, somaj si sanatate sunt foarte mari.
„Trebuie continuata reforma, asa incomoda cum e, pentru a se diminua costurile publice, care in prezent sunt mult prea mari pentru ceea ce reuseste sa produca Romania. Trebuie eficientizat aparatul de stat, si asta prin reducerea dimensiunii lui, mai degraba decat prin descresteri salariale”.
Nevoiti sa finanteze statul La finalul lunii iulie a acestui an, ING Asigurari de Viata avea in administrare active in valoare totala de 5,6 miliarde lei, din care aproape 87% reprezentau plasamente in instrumente cu venit fix.
„Cea mai mare parte a activelor ING Asigurari de Viata sunt investite in titluri de stat romanesti in lei, iar motivele tin atat de cadrul legislativ si de saracia de produse investitionale din Romania, dar si de tipurile de produse de asigurare vandute de ING”, explica Adrian Lupescu.
Acesta arata ca atunci cand preferintele clientilor se indreapta spre polite de asigurare de viata cu beneficii garantate, atunci, in mod automat, strategia de plasamente a asiguratorului nu poate fi una agresiva si riscanta.
„Mie, ca asigurator, investitile trebuie sa-mi garanteze o dobanda, pe care sa o pot transfera si garanta mai departe asiguratului. Pe de alta parte, pietele financiare din Romania sunt slab dezvoltate, atat pe partea de actiuni listate, cat si pe cea de obligatiuni corporative, astfel incat ne este foarte greu sa ne diversificam investitiile”.
Clienti mai stramtorati, dar si mai pretentiosi Directorul general interimar al ING Asigurari de Viata mai spune ca, in acest moment, in care dobanzile sunt extrem de scazute, clientii trebuie sa fie foarte atenti la politele de asigurare de viata cu componenta investitionala care plaseaza banii din prime in instrumente cu venit fix.
„Trebuie sa fie foarte atenti ce comisioane de administrare presupun produsele respective, pentru ca, dat fiind ca dobanzile sunt atat de mici, exista riscul ca produsul respectiv sa nu aduca nici un fel de valoare. Iar clientul sa zica pe drept cuvant >”.
Adrian Lupescu arata ca produsele de acest tip ar trebui sa fie foarte transparente si sa arate clar cati bani merg in componenta de protectie si cati in cea de investitie, astfel incat clientul sa nu ramana cu impresia ca banii alocati pentru protectie la risc constituie de fapt o taxa pe componenta investitionala.
„Pentru companiile de asigurari de viata, cele mai importante efecte ale crizei economice au fost scaderea veniturilor disponibile ale clientilor si cresterea nevoii acestora de lichiditati pe termen scurt, ceea ce s-a tradus prin avansul rascumpararilor premature de contracte si amanari ale deciziilor de cumparare. In plus, noua realitate economica i-a determinat pe clienti sa devina mai exigenti si sa-si doreasca transparenta crescuta din partea asiguratorilor si o mai buna intelegere a modului in care functioneaza produsele”.
