Am avut un plan de luat bani de la FMI, nu avem nici unul sa-i dam inapoi

Prestatia mai mult decat nesatisfacatoare a autoritatilor din anii de criza va obliga guvernele viitoare sa dea din colt in colt pentru a rambursa imprumuturile externe. BNR si Ministerul Finantelor Publice vor avea un varf de plata al datoriei externe de 13 miliarde de euro in urmatorii doi ani, iar fara o mai buna absorbtie a fondurilor UE sau reforme care sa atraga investitii straine rezervele valutare ar putea scadea rapid, avertizeaza presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru. Romania este insa in continuare asistata de FMI si e probabil sa fi existat un plan care sa-i permita statului sa returneze imprumuturile, asa s-a intamplat, de altfel, in cadrul tuturor programelor derulate pana acum.

Si totusi, de ce in prima parte a anilor 2000 se discuta in negocierile cu Fondul si de masuri bugetare, cum ar fi planurile multianuale, iar acum se pomeneste doar de masuri fiscale? Refacand firul, FMI si UE au acordat finantare Romaniei, au impus niste masuri punctuale de echilibrare a economiei, dar nu s-a pomenit niciun moment de existenta unui plan coerent pe care trebuie sa-l puna in aplicare autoritatile romane pentru a inapoia banii.

De regula, finantarea de la FMI ofera un ragaz, economia reincepe sa mearga si pe aceasta baza statul inapoiaza creditele. A avut grija cineva dupa ce a cumparat timp cu banii de la Fond sa permita economiei si pietelor sa functioneze? Ori autoritatile de la aceea vreme s-au dus la cei de FMI si le-au zis „Da-ne si noua niste bani”, iar la intrebarea specialistilor internationali: „De unde o sa ni-i dati inapoi?”, li s-a raspuns: „Nu stim, ii luati de la altii, ii invatati voi cum sa vi-i inapoieze”? Pana a deslusi pe deplin aceasta enigma se observa ca mai multe griji pentru returnarea creditelor isi face FMI.

Iar Fondul, cu o filosofie de contabil, propune sa ia bani de pe unde se poate, sugerand majorarea impozitului pe venit, cresterea TVA si a contributiilor sociale de sanatate. Asta cu riscul ca Guvernul sa provoace inrautatirea mediului economic si in felul acesta singura supapa de returnare a imprumuturilor catre FMI si UE sa fie scaderea nivelului de trai al populatiei, care n-are nicio legatura cu vreo masura de stimulare a productivitatii.

Intrebarile adresate in aceasta saptamana de revista „Finantistii” analistilor economici sunt:

1. Care sunt previziunile dv de crestere economica, inflatie, somaj, curs de schimb euro/leu si dolar/leu pentru sfarsitul anului 2013?

2. Care fi cele mai nocive evolutii macroeconomice externe ce ar putea afecta Romania? Considerati ca statul roman este in masura sa adopte o serie de strategii economice care sa-l faca mai putin dependent de respectivele evolutii si care sa nu duca la autarhizare?

3. Cat timp Romania este sub un acord cu FMI, apreciati ca trebuie sa urmeze strict indicatiile Fondului sau poate avea si initiative proprii?

Rozalia Pal, economist-sef Garanti Bank

1. Estimarea noastra pentru 2013 este 2% crestere reala a PIB, inflatia ne asteptam sa atinga 3,9% la sfarsit de perioada, somajul 6,7%, cursul de schimb euro/leu – 4,55, iar dolar/leu – 3,47.

2. Riscul suveran al tarilor cu grad de indatorare mare si problemele de finantare pot avea efecte directe asupra tuturor tarilor de pe continent, inclusiv Romania. Bineinteles ca tarile emergente au de suferit mai mult, deoarece au piete mai inguste. De asemenea, orice miscare de capital ca urmare a schimbarii apetitului de risc duce la cresterea gradului de volatilitate pentru pietele interne ale acestor state. Deficitul de cerere in zona euro e un alt factor important care are urmari asupra pietelor din tarile membre. Deci principalul pericol ar fi ca investitorii sa-si redirectioneze fondurile si sa ocoleasca tarile emergente sau Europa in general, Romania neavand surse de relansare a cresterii.

Totodata, vedem un pericol la nivel de cerere externa, in special daca se prelungeste stagnarea sau recesiunea Europei. In ceea ce priveste strategia Romaniei, asigurarea stabilitatii politice si derularea reformelor structurale vor avea un rol covarsitor. Trebuie continuate privatizarile, acordurile cu FMI si absorbtia fondurilor europene. O sansa a Romaniei o poate reprezenta orientarea, prin export, spre tari din afara Europei, cum ar fi cele din America Latina si Asia. De asemenea, trebuie sa ne crestem competitivitatea, iar acest lucru este strans legat de productivitatea muncii. Avem fondurile europene care sa ne ajute la cresterea productivitatii si la derularea unor proiecte care sa stimuleze economia, trebuie doar sa le folosim adecvat.

3. O anumita disciplina fiscala care decurge din obligatiile pe care ni le-a asumat in raport cu FMI este bine-venita. Insa acest lucru nu exclude ca Romania sa aiba propriile initiative, mai ales daca acestea duc la stimularea economiei. Privatizarea si scaderea arieratelor sunt initiative care au ca menire cresterea eficientei economice.

Vlad Muscalu, senior economist ING

1. PIB – 1,6%, inflatie – 4,6%, somaj – 6,9%, curs euro/leu – 4,5, si dolar/leu – 3,52.

2. O incetinire a cresterii economice globale, o iesire neasteptata a Greciei din zona euro sau o incetinire semnificativa a cresterii economice a Statelor Unite pe fondul ajustarii fiscale ce ar trebui sa inceapa anul viitor sunt evenimente ce ar putea afecta economia Romaniei. Semnarea unui nou acord cu FMI si continuarea dezvoltarii unor planuri de siguranta ar putea limita impactul unor asemenea evenimente. Cat timp costurile acestor masuri nu par deosebite, am putea presupune ca acestea sunt realizabile. Totusi infaptuirea lor va depinde de vointa noii administratii, iar, pe fondul unui mandat proaspat, exista riscul ca aceasta sa implementeze masuri mai putin ortodoxe.

3. Probabil investitorii ar aprecia daca ar observa ca Romania participa activ la negocierea tintelor prevazute in acord, dovedind initiativa, si ca respecta respectivele tinte.

Elena-Georgiana Constantinescu, analist Credit Europe

1. Estimarile noastre vizeaza pentru 2013 o crestere economica de 1,5-1,7%, in usoara crestere fata de acest an, in care activitatea economica a fost vizibil afectata de conflictul politic intern, deteriorarea semnificativa a fluxurilor de capital, deficientele majore inregistrate in procesul de atragere a fondurilor europene si de o performanta slaba a sectorului agricol. Previziunile noastre plaseaza inflatia in afara intervalului-tinta al BNR, la 4,5%, rata somajului la 7,3%, curs euro/leu la 4,5, iar dolar/leu la 3,6.

2. Si in 2013, pe plan extern, principalul risc pentru economia Romaniei e generat de o escaladare a crizei datoriilor suverane in zona euro, insotita de o incetinire dramatica a economiilor din acel spatiu – principalele piete de desfacere pentru exporturile romanesti. Mai mult, avand in vedere ca procesul de consolidare fiscala a UE este unul complex si de lunga durata, nu putem miza pe o revenire semnificativa a fluxurilor de capital in viitorul apropiat. Aversiunea la risc ramane o dominanta a pietelor financiare, in conditiile in care toate estimarile recente vizeaza o incetinire a economiei globale si o continuare a procesului de dezintermediere financiara. In acest context, strategia Romaniei trebuie sa fie axata pe gasirea unor piete alternative de export. De asemenea, strategia fiscal-bugetara pentru anul 2013 trebuie sa se concentreze pe masuri clare de atragere a fondurilor europene si a investitiilor straine in sectoare-cheie, prioritizand proiectele de investitii in functie de rata de multiplicare adusa in economie.

3. Nu cred ca se pune problema ca Romania sa nu poata avea initiative proprii. Practic, atat ca membru UE, cat si in cadrul acordului cu FMI si UE, Romania se obliga sa respecte anumite principii si tinte fiscal-bugetare, monetare si de stabilitate financiara. Politicile, instrumentele si masurile implementate pentru respectarea obiectivelor asumate raman insa la latitudinea decidentilor.

Florin Libocor, economist-sef BRD1. Crestere economica de circa 2%, inflatie de 3,5%, somaj de 5% si un curs de schimb euo/leu intr-un interval de 4,3-4,5

2. La nivel european, deteriorarea stabilitatii economico-financiare. Acest efect ar putea aparea daca situatia din Grecia nu se amelioreaza si/sau daca la nivelul liderilor vor exista viziuni separate asupra pasilor de urmat in vederea relansarii economiei europene. Este nevoie, mai mult ca oricand, de uniune si unitate. Autoritatile romane pot si trebuie sa elaboreze, sa adopte si sa implementeze o strategie care sa vizeze diversificarea pietelor de export si a produselor aferente, cresterea ratei de colectare a veniturilor la buget, mentinerea unui grad optim de corelare a mix-ului de politici economice, evitarea cresterii nivelului taxelor (majorarea nu va imbunatati colectarea, dimpotriva), toleranta zero pentru orice fel de act de evaziune. Pe scurt, elaborarea unei strategii economice pe termen mediu si lung este imperios necesara acum.

3. Organismele financiare internationale indica punctele slabe si eventuale solutii. Autoritatile decid in final pachetul de solutii care e ulterior agreat cu finantatorii. In principiu exista dialog si colaborare, iar initiativele proprii eficiente, fezabile si constructive sunt intotdeauna de bun augur. Pe de alta parte, cand respecti ceea ce ai agreat de comun acord cu un partener castigi in primul rand incredere.

Melania Hancila, economist-sef Volksbank

1. Conform scenariului nostru de baza, economia va creste cu 1,5% in 2013 comparativ cu 0,5% anul acesta, cand cresterea a fost franata de turbulentele politice, incertitudinile de la nivelul zonei euro, esecul in absorbtia fondurilor europene, precum si recolta agricola slaba. In 2013 ma astept la o revigorare modesta a economiei datorita unei baze reduse de comparatie cu 2012, precum si perspectivelor ca vor intra mai multi bani in economie sub forma investitiilor straine si a capitalurilor financiare pe baza unei rate de rentabilitate mai ridicate in Romania. Astfel, consider ca agricultura si constructiile vor inregistra cele mai ridicate rate de crestere in 2013, in timp ce pe partea de utilizare a PIB estimez o crestere modesta a consumului si a investitiilor, in timp ce exportul net ar putea scadea in continuare.

Ma astept la o usoara scadere a ratei somajului pana spre 4,7-4,8% la sfarsitul lui 2013, pe fondul unei performante mai bune a economiei, precum si datorita procesului de ajustare treptata a factorului munca la cerintele pietei. Rata inflatiei se va mentine peste limita superioara a tintei de 2,5 % +/- 1 pp asumate de BNR in primul semestru al anului, urmand ca apoi sa se situeze pe un trend usor dezinflationist datorita efectului de baza favorabil, dar cu precizarea ca exista riscul ca Banca Nationala sa rateze si anul viitor tinta de inflatie din cauza majorarii preturilor administrate. Este dificil de apreciat nivelul cursului la sfarsitul anului 2013, deoarece acesta depinde de intrarile de capitaluri financiare si de solutionarea situatiei la nivelul zonei euro, in conditiile in care fundamentele economiei romanesti vor inregistra doar progrese modice fata de anul acesta. Astfel, prognoza noastra de baza indica un curs de 4,45-4,5 lei/euro la sfarsitul anului 2013, mai ales ca pe parcursul anului ar trebui sa se faca progrese si in absorbtia fondurilor europene, dupa formarea noului guvern.

2. Pericolul cel mai mare il reprezinta o eventuala dezbinare a zonei euro, deoarece exista riscuri ca fie Grecia, fie Germania sa paraseasca Uniunea Monetara. Astfel, Romania ar trebui sa adopte o serie de strategii care sa reduca dependenta de tarile zonei euro, concentrandu-se atat pe atragerea de investitii straine in proiecte majore de la investitori din afara zonei euro, precum si pe diversificarea pietelor de export, mai ales ca se asteapta o stagnare economica in UE anul viitor. Dar sectorul privat nu poate sa atraga singur investitorii straini din statele care nu sunt in mod traditional partenerii nostri comerciali, ci are nevoie stringenta de concursul autoritatilor, atat prin facilitati legislative si eficientizarea sectorului administrativ, cat si prin misiuni diplomatice si fonduri alocate promovarii Romaniei pe alte piete.

3. Consider ca Romania ar trebui sa respecte tintele cantitative asumate fata de FMI, insa ar fi preferabil sa le negocieze mai ferm, astfel incat sa nu afecteze potentialul de crestere economica, ci din contra, sa o stimuleze. Este important sa ne respectam tintele asumate, nefiind neaparat necesar sa urmam recomandarile explicite ale FMI atat timp cat avem o strategie mai avantajoasa de restructurare si eficientizare a economiei.

Radu Craciun, director general-adjunct Eureko

1. PIB – 2,3%, inflatie la sfarsit de an – 3,6%, somaj – 5,2%, curs euro/leu 4,35-4,55

2. In ordinea gravitatii: iesirea Greciei din zona euro – din cauza prezentei bancilor grecesti in Romania si a cresterii costului finantarii extern; criza din Orientul Mijlociu – ca urmare a cresterii pretului petrolului; iesirea din zona euro a unor tari ce reprezinta nucleul acestei zone – din cauza inchiderii pietelor de credit.

Primul lucru care ar trebui facut ar fi o imbunatatire semnificativa a absorbtiei fondurilor europene. Pentru un stat atat de dependent de zona euro, un alt obiectiv ar fi diversificarea pietelor de export si a surselor de capital. Aceasta insa e o strategie a carei aplicare ar fi trebuit sa inceapa acum 10 ani deoarece astfel de lucruri nu se realizeaza peste noapte. Un alt obiectiv ar fi stabilizarea datoriei externe si inceperea reducerii ei. Nu cred ca statul roman este in masura sa adopte astfel de masuri intr-un timp util pentru a imuniza economia la socuri externe.

3. Cred ca Romania este libera sa aiba initiative proprii atat timp cat nu afecteaza tintele macro agreate cu FMI. La urma urmei, exista mai multe drumuri pentru a ajunge in acelasi loc. Daca propriile initiative vizeaza elemente de deteriorare a veniturilor bugetare sau de crestere a cheltuielilor, consider ca indicatiile Fondului ar trebui sa primeze. Intr-un context international agitat si cu un istoric de politici inconsecvente, Romania va avea nevoie in continuare de stampila FMI.