Alegeri federale: care partid are cel mai bun plan climatic?

Criza coronavirusului ne ofera o oportunitate de aur de a face societatea noastra mai sustenabila, asa cum au remarcat deja politicienii si organizatiile din intreaga lume. La fel cum crizele petrolului din anii 1970 au determinat multe tari sa-si revolutioneze sistemele energetice, pandemia ne-a oferit sansa de a regandi multe aspecte ale societatii noastre, inclusiv dependenta noastra de combustibilii fosili.

Dar intrebarea cum sa faci asta este dificila. Descoperirile cercetatorilor in tranzitii socio-tehnice, care studiaza schimbarile tehnologice la scara larga, ne pot ajuta sa evaluam daca platformele climatice prezentate in aceste alegeri vor realiza ceea ce spun ei ca vor face.

Liberalii: Sublinierea inovatiei

Pana acum, liberalii s-au bazat foarte mult pe pretul carbonului – o abordare care a primit critici considerabile. Taxele pe carbon reduc problema la alegerile individuale, ignorand rolul jucat de infrastructura, reglementari si structura industriei.

Din fericire, actualul plan liberal extinde taxa pe carbon. Liberalii au un plan clar nu doar pentru a dezvolta noi tehnologii cu emisii scazute de carbon, ci si pentru a le incorpora intr-un sistem tehnologic mai larg, prin sprijinirea incarcarii vehiculelor electrice si a retelelor inteligente, de exemplu.

Planul liberal nu spune insa prea multe despre schimbarile sociale sau economice pentru a completa schimbarea tehnologica propusa. De exemplu, liberalii au un plan de vehicule electrice, dar spun foarte putine despre sarcina probabil mai importanta de a reduce cu totul dependenta de masini.

Iar planul lor de reducere a emisiilor din sectorul petrolului si gazelor ignora faptul ca cea mai mare problema cu industria combustibililor fosili sunt combustibilii fosili insisi.

Planul liberal, in ciuda detaliilor sale impresionante, este insuficient pentru o schimbare sistemica ampla. Nu abordeaza subiecte precum cererea, consumul, urbanismul sau structura vietii de zi cu zi.

Conservatori: Nici un plan general

Planul conservator se concentreaza pe imputernicirea cetatenilor privati si a industriilor sa faca singuri alegeri cu emisii scazute de carbon. Conservatorii ar inlocui, de exemplu, taxa pe carbon cu un cont de economii cu emisii scazute de carbon, pe care oamenii ar plati de fiecare data cand cumpara combustibili fosili. Acesti bani ar putea fi apoi cheltuiti pe achizitii cu emisii reduse de carbon, cum ar fi vehicule electrice sau cazane mai eficiente. Pentru industrie, conservatorii propun scutiri de taxe pentru primele cinci unitati industriale pentru a implementa o noua tehnologie cu emisii reduse de carbon.

Problema cu aceasta abordare este ca individualizeaza problema si nu face nimic pentru a aborda probleme mai mari de infrastructura, lanturi logistice, standarde si alti factori sistemici care blocheaza dependenta de combustibilii fosili.

Adevarat, conservatorii au niste planuri de dezvoltare a infrastructurii, cum ar fi vehiculele electrice. Dar chiar si aici, justificarea concentrarii pe vehiculele electrice pe motiv ca „majoritatea familiilor nu pot face fata provocarilor legate de munca si de parinti fara una sau mai multe masini” indica o lipsa de dorinta de a aborda motivele pentru care orasele noastre sunt atat de dependente de masina.

O noua tehnologie trebuie mai intai sa se potriveasca in sistemele existente inainte de a o putea extinde in altceva. Masinile, de exemplu, trebuiau sa poata circula pe drumuri construite in principal pentru biciclete si cai inainte ca cineva sa se gandeasca la construirea unei autostrazi.

Platforma conservatoare este perfecta si nu se intinde: vor sa faca tehnologia cu emisii scazute de carbon mai accesibila la nivel individual, dar nu au niciun plan pentru o transformare mai larga.

Noii Democrati: Doua pasari, o piatra

Platforma climatica NDP propune utilizarea politicii climatice pentru a realiza schimbari economice si sociale. Planul NDP pentru recalificarea lucratorilor este de departe cel mai detaliat si va atenua lovitura pentru lucratorii care sunt stramutati din industriile mari consumatoare de combustibili fosili. Ei propun, de asemenea, sa sprijine proiectele de energie regenerabila detinute de comunitate, care pot ajuta la construirea de sprijin local pentru proiectele de energie regenerabila si pentru a lega locuintele cu emisii scazute de carbon cu agenda lor de locuinte la preturi accesibile.

NPD are, de asemenea, un plan serios pentru abordarea cererii de energie. Planul lor de transport cu emisii scazute de carbon acorda prioritate transportului public, mersului pe jos si cu bicicleta, alaturi de o strategie de vehicule electrice. Planul lor de a imbunatati furnizarea de internet in zonele rurale pentru a permite mai mult lucru de acasa are o logica similara, desi, din pacate, dovezile sugereaza ca munca de acasa ar putea creste de fapt distanta parcursa cu vehiculul.

NPD intelege in mod clar ca legarea beneficiilor sociale si economice de cele de mediu este o modalitate importanta de a se asigura ca o buna politica climatica ramane viabila din punct de vedere politic.

Bloc Quebecois: beneficii secundare regionale

Platforma Bloc subliniaza beneficiile secundare ale tranzitiilor verzi pentru provincia Quebec: o centrala hidroelectrica si un centru minier global. Industriile existente din Quebec pot produce aluminiu cu emisii scazute de carbon, baterii si vehicule electrice. Pe langa sprijinirea acestor industrii, Blocul propune si o alternativa regionala Quebec la Via Rail Canada.

Pe langa prioritizarea beneficiilor secundare, Blocul este intelept sa obtina sprijin din partea industriilor existente puternice. Cu toate acestea, ca si in cazul conservatorilor, planul Bloc Quebecois subliniaza sprijinul pentru jucatorii consacrati si nu accepta schimbarea la scara larga.

Partidul Verde: Mandat, dar fara detalii

Verzii au un plan agresiv, care include eliminarea treptata a industriei combustibililor fosili, promovarea inovatiei si abordarea consumului.

Platforma Green bifeaza o multime de casete importante: propun recalificarea lucratorilor, o retea nationala cu energie regenerabila si o retea nationala de transport coerenta, inclusiv feroviar de mare viteza, metrou usor si autobuze electrice. Planurile lor practice pentru a realiza acest lucru variaza de la acorduri internationale pana la legea brevetelor.

Acesta este un plan bun, desi in unele locuri ii lipsesc atat detaliile, cat si domeniul sistemic pentru modul in care schimbarea se va intampla in practica. Promisiunea de a „mandat si sprijini” pur si simplu o tranzitie mai rapida la energia regenerabila in transporturi, de exemplu, nu ofera nicio intelegere despre cum ar arata de fapt acest sprijin.

Gestionarea tranzitiei

Planurile de clima ale partilor difera in principal in ceea ce priveste intrebarea care este partea specifica a tranzitiei. Diferite partide pun diferite niveluri de accent pe inovare, consum, sprijin politic si sprijin industrial.

Din pacate, un plan climatic eficient, care poate pune in aplicare o tranzitie pe scara larga de la combustibilii fosili, necesita munca din greu in toate aceste domenii simultan. Tranzitiile au mai multe fatete si implica schimbari codependente in tehnologie, infrastructura, reglementari, obiceiuri de consum si multe alte domenii. Un plan climatic bun ar trebui sa se combine in ceva mai mare decat suma partilor sale.