Pe 6 ianuarie, sistemul democratic al Statelor Unite a trecut printr-un test de turnesol fara precedent cu asaltul asupra Capitoliului condus de sustinatorii de extrema dreapta ai lui Donald Trump. Dupa insurectia esuata, tara a deschis o alta dezbatere importanta asupra deciziei marilor platforme tehnologice de a suspenda definitiv contul presedintelui pentru „risc de incitare la violenta”.
Ultimul care s-a alaturat marti a fost YouTube, care a eliminat cel mai recent continut incarcat de Trump si il impiedica sa posteze videoclipuri noi timp de cel putin 7 zile. O schimbare de paradigma asupra rolului retelelor sociale in democratia noastra.
Avivarea focului protestului impotriva propriului sau guvern sub premise false ale conspiratiei ia adus lui Trump o reactie in lant din partea gigantilor digitali. Facebook, Twitter, Instagram, Google, TikTok, Spotify si YouTube, printre altele, au ales sa suspende sau sa restrictioneze contul liderului republican dupa un atac asupra Congresului care a provocat cinci morti. Decizia a fost sarbatorita de multi utilizatori ai acelor platforme, dar au fost emise si avertismente cu privire la pericolele pe care aceasta le-ar putea reprezenta pentru libertatea de exprimare.
De atunci, s-a accentuat o discutie juridica si politica care marcheaza unul dintre cele mai transcendentale momente din istoria platformelor digitale si care depaseste cu mult Statele Unite. Au dreptul sa-l reduca la tacere pe Trump? Poti vorbi despre cenzura?
Platformele ca spatii private
Legea SUA este clara in acest sens. Sectiunea 230 din Communications Decency Act, considerata legea fondatoare a Internetului, prevede ca platformele nu sunt responsabile pentru continutul pe care il gazduiesc sau il elimina. Acea lege le-a permis cresterea pentru ca i-a protejat de posibile procese. La randul lor, platformele nu sunt vazute ca entitati neutre, ci ca spatii private cu politici de moderare a continutului pe care le acceptati cand intrati.
„Este un paradox ca pot elimina continut non-ilegal, dar tot nu este vorba despre cenzura”, explica Joan Barata, cercetator la Centrul de Politica Cibernetica al Universitatii Stanford. Fortarea acestora sa pastreze o postare impotriva aprecierii lor este considerata o incalcare a Primului Amendament. „Suspendarea presedintelui este un simplu exercitiu al drepturilor platformelor (…) dar suntem ingrijorati ca acestea isi asuma rolul de cenzori”, spune grupul international pentru drepturile digitale EFF (Electronic Frontier Foundation).
Aceasta dezbatere i-a determinat pe democrati si republicani sa solicite o modificare a acelei legi care sa traga platformele responsabile din punct de vedere juridic pentru continutul de ura care este publicat acolo. Dar in timp ce primii fac acest lucru pentru a-i forta sa adopte politici mai clare de moderare impotriva extremismului, cei din urma fac acest lucru pentru a-i acuza de cenzura impotriva conservatorilor. Modelul economic al platformelor, al caror algoritm promoveaza continutul radical pentru capacitatea sa de dependenta, invalideaza aceasta teza a sustinatorilor lui Trump.
Puterea retelelor sociale, un risc
Dar nu toti juristii impartasesc aceasta viziune. „Pentru mine este cenzura”, spune Borja Adsuara, avocat expert in drept si comunicare digitala. „Ni se poate parea bine ca il cenzureaza pe Trump, dar nu ca o fac multinationalele tehnologice, ci un judecator”, spune el, avertizand ca este un „atac” impotriva Constitutiei si a directivelor europene.
Ambii juristi subliniaza ca suspendarea lui Trump arata ingrijorarea fata de marea putere pe care o au aceste companii de tehnologie in dezbaterea digitala. „Nu este atat faptul ca platformele au reguli si le aplica, ci mai degraba ca exista sentimentul ca, dupa atac, managerii lor au decis sa suspende contul lui Trump”, spune Barata. Desi apara dreptul retelelor de a face acest lucru, avertizeaza ca, fara o reglementare clara, puterea de cenzura a acestor platforme reprezinta un pericol.
Blocarea aplicata de Facebook, de exemplu, a reprezentat o schimbare brusca a modului in care reteaua de socializare a protejat si aparat mesajele politice in ultimii ani, permitandu-i lui Trump sa raspandeasca conspiratii supremaciste albe. „Miscarea fara precedent, care nu are o baza clara in oricare dintre politicile Facebook declarate anterior, evidentiaza pentru a miliona oara ca platformele dominante inventeaza literalmente regulile de vorbire online pe masura ce merg”, a declarat jurnalistul Will Oremus.
Acest avertisment este impartasit de liderii europeni putin banuiti ca ar avea legatura cu presedintele SUA. Cancelarul german Angela Merkel a remarcat ca „libertatea de exprimare poate fi afectata doar in conformitate cu legea si cadrul definit de legiuitori, nu in conformitate cu decizia administratiei platformelor de social media”. Comisarul european pentru piata interna, Thierry Breton, a criticat ca decizia platformelor nu are „legitimitate sau supraveghere democratica”, in timp ce ministrul francez de finante, Bruno Le Maire, a subliniat ca reglementarea internetului „nu poate face oligarhie digitala”.
Reglementarea digitala in Europa
In Uniunea Europeana, platformele au o putere de reglementare similara si sunt responsabile doar pentru eliminarea continutului atunci cand stiu ca este ilegal, cum ar fi terorismul sau pornografia infantila. Cu toate acestea, legislatia actuala este din 2000 si, prin urmare, Comisia Europeana a prezentat in decembrie doua reglementari de reformare a spatiului digital care urmaresc un echilibru intre moderarea continutului si pastrarea libertatii de exprimare, dand platformelor „obligatii si responsabilitati clare de a respecta legile.
Ambii experti avertizeaza ca, sub amenintarea sanctiunilor, aceste noi legi europene risca sa incurajeze platformele sa elimine continutul legal, precum propaganda politica sau dezinformarea despre covid-19. „Este o incalcare a libertatii de exprimare pentru ca nu este o decizie privata, ci rezultatul unei delegari a puterii publice”, spune Barata. Pericolul este ca urgenta guvernelor sa duca la cazuri de cenzura in retele. Ca si in SUA, sistemul european protejeaza libertatea de exprimare a persoanelor impotriva abuzurilor din partea autoritatilor publice.
„Retelele au inceput sa se comporte ca si cum ar fi judecatori ai adevarului”, denunta Adsuara, care chiar aplauda faptul ca platformele sunt obligate sa fie transparente si ca utilizatorii au mecanisme de revizuire a deciziilor lor. Daca presiunea publica si sociala duce la moderarea continutului, juristi precum Barata subliniaza ca aceasta trebuie sa se bazeze pe criterii si garantii clare.
Impactul acestor legi ramane de vazut. Unele instante au fortat deja retelele de socializare sa reintroduca continutul eliminat pe motiv ca libertatea de exprimare a utilizatorilor lor a fost incalcata, dar nu a fost stabilit un model de urmat. Reglementarea platformei este la inceput. Drumul este plin de incertitudini, dar si de riscuri.
