Tuberculoza (TBC) este o boala infecto-contagioasa cu mare raspindire in populatie, considerata de catre Ministerul Sanatatii o „problema majora de sanatate publica”.
Afecteaza deopotriva copii si adulti. Fiind transmisa in majoritatea cazurilor pe cale aeriana de la omul bolnav (microbii sunt eliminati prin accese de tuse, stranut, vorbit cu ton ridicat, cintat) la cel sanatos (odata cu aerul inspirat patrund si bacili in caile respiratorii), nu sunt rare cazurile cind exista mai multi bolnavi in aceeasi familie sau comunitate (gradinite, scoli, locuri de munca).
Cele mai frecvente simptome sunt:
• tusea – initial seaca, apoi productiva, cu sputa ce variaza de la sero-mucoasa (asemanatoare cu saliva) la purulenta (galbena) sau hemoptoica (striuri de singe sau singe proaspat)
• astenie fizica (oboseala), inapetenta (scaderea poftei de mincare) cu pierdere ponderala (scadere in greutate), subfebra, mai rar febra
• transpiratii in special nocturne.
Aceste simptome pot avea un debut brusc, in aparenta stare de sanatate, pacientul tratindu-se acasa ca pentru o „raceala”, motivul de ingrijorare fiind persistenta acuzelor mai mult de 2 saptamini in ciuda tratamentului aplicat. De obicei se instaleaza insidios (lent, in timp), pacientul devenind constient de afectiune dupa 2 sau mai multe luni de evolutie a bolii.
Atunci cind pacientul prezinta unul sau mai multe din aceste simptome este bine sa se adresese medicului de familie. Pe baza anamnezei (interogatoriu), al examenului fizic (consult) si eventual a unei radiografii pulmonare acesta va decide daca pacientul are o simpla viroza respiratorie, bronsita, pneumonie sau tuberculoza. In cazul in care se suspicioneaza pe cea din urma, pacientul va fi indrumat (bilet de trimitere) catre Dispensarul de Pneumoftiziologie teritorial. In Bucuresti exista 6 astfel de dispensare, cite unul pentru fiecare sector. In tara exista dispensare in toate municipiile resedinta de judet, orase si comune mari. La aceste dispensare se va face confirmarea bolii prin examen de sputa (cautarea BK – bacilul koch) si radiografie.
Cheia diagnosticului este examenul de sputa, radiografia pulmonara putind crea confuzii cu alte afectiuni. Nu se initiaza tratament tuberculostatic fara confirmarea prezentei bacilului. Daca aceasta nu este posibil din sputa (leziuni mici, inchise, situate distal de bronhii) sunt necesare alte investigatii, cel mai adesea bronhoscopia in cursul careia se efectueaza spalatura bronsica, aspirat bronsic sau lavaj bronhioloalveolar.
Examinarea IDR (intradermoreactia la tuberculina) se face la persoane tinere (pina in 25 ani) si arata infectia (daca persoana a venit in contact cu bacilul) si nu starea de boala. Un IDR pozitiv (>9 mm) trebuie confirmat de radiografie si examinarea sputei.
In tuberculoza pleurala (a foitelor care imbraca plaminii) se recolteaza lichid pleural, iar daca acesta nu este diagnostic este necesara biopsia pleurala.
Daca tuberculoza are alte localizari decit pulmonara (ganglionara, genitala, urinala, osoasa, cutanata) se preleveaza produse specifice localizarii (biopsie ganglionara, singe menstrual/ lichid seminal, urina, cazeumul scurs din leziunile osoase, lichid sinovial – din articulatii, biopsie cutanata).
La nivelul dispensarelor de pneumoftiziologie se efectueaza o mica parte din aceste investigatii – radiografia si examenul de sputa, restul in cadrul spitalelor de pneumologie, sau conform localizarii: ORL (biopsia ganglionilor din regiunea gitului), dermatologie, ginecologie, nefrologie, ortopedie. Atit pacientii confirmati in cadrul dispensarelor, cit si cei confirmati in cursul unei spitalizari vor incepe tratamentul specific sub indrumarea medicului pneumolog.
