Diferentele dintre laptele pasteurizat si laptele UHT

Ambele procese servesc la cresterea duratei de valabilitate a laptelui si a sigurantei sale igienice. Cu toate acestea, ele prezinta o serie de diferente. 

Cunoasteti diferentele dintre laptele pasteurizat si laptele UHT? Atat pasteurizarea, cat si uperizarea sunt tratamente de sterilizare care servesc la cresterea termenului de valabilitate al laptelui. In plus, ele distrug microorganismele patogene care il pot locui si dauna oamenilor.

Ambele metode constau in incalzirea laptelui pentru o anumita perioada de timp si apoi racirea lui si ambalarea acestuia. Ele prezinta insa diferente atat in ​​timpii de incalzire, cat si in modificarile organoleptice si nutritionale.

Cu toate acestea, acestea sunt metode de sterilizare care nu sunt folosite doar in industria produselor lactate. Sunt comune in industria berii si in fabricarea multor conserve de conserve, cum ar fi carnatii ambalate.

Prin ce difera laptele pasteurizat de laptele UHT?

Pasteurizare

Rezulta lapte proaspat. Este un proces prin care laptele este incalzit la o temperatura intre 55 si 75 ºC, pentru o perioada de 17 secunde. Acest proces ajuta la eliminarea bacteriilor patogene, mentinand calitatea si proprietatile produsului.

Permite, asadar, sa se respecte o buna parte a florei sale naturale. Totusi, aceasta flora este capabila sa modifice laptele intr-o perioada scurta de timp; prin urmare, este indicat sa pastrati produsul la rece chiar daca recipientul nu este deschis.

Laptele pasteurizat este supus unui proces prin care microorganismele patogene sunt eliminate fara a afecta calitatea si proprietatile produsului.

Lapte UHT

Acesta este un tratament termic mai agresiv. Pe de o parte, avem lapte uperizat care este incalzit prin injectare cu abur si apoi racit rapid. Pe de alta parte, exista laptele UHT, care este supus la temperaturi de 138 ºC timp de cateva secunde.

S-a speculat ca acest tip de tratament ar putea duce la producerea de deseuri daunatoare sanatatii. Cu toate acestea, inocuitatea sa a fost demonstrata. Acest lucru este afirmat intr-un articol publicat in „Jurnalul European de Nutritie Clinica”.

Acest proces termic este de flux continuu si contact direct, ceea ce produce o alterare minima a produsului si permite sa fie mentinut in perfecta stare chiar si la temperatura camerei. Trebuie insa consumat in maxim 3 zile de la deschidere.

Acest tratament face posibila distrugerea organismelor patogene, dar si a formelor sporulate. In orice caz, este o metoda de sterilizare relativ recenta.

Acest lucru se datoreaza faptului ca, din punct de vedere tehnologic, industria a intampinat doua probleme: in primul rand, cum sa incalziti si sa raciti rapid laptele; iar in al doilea rand, gasirea unui recipient steril pentru conservarea acestuia. Prima problema a fost rezolvata prin aplicarea aburului si a variatiilor de presiune, iar a doua cu inventarea Tetra Brik.

Laptele UHT este supus la temperaturi de 138 ºC timp de cateva secunde. Astfel, este posibila distrugerea microorganismelor patogene. Cu toate acestea, poate modifica calitatea nutritionala a alimentelor.

Influenta asupra proprietatilor nutritionale

In timpul pasteurizarii, practic nu exista modificari. In timpul depozitarii, poate exista o pierdere de vitamine fotosensibile, cum ar fi vitamina A sau riboflavina.

Totusi, in cazul laptelui UHT, lucrurile se schimba. Fiind un tratament mai agresiv din punct de vedere termic, apar pierderi de vitamine. Nivelurile de acid ascorbic si vitaminele B1 si B12 sunt reduse.

In plus, in timpul depozitarii prelungite, poate aparea o pierdere a altor vitamine precum A si B6. Proteinele si aminoacizii vor ramane neschimbate in ambele procese termice.

In orice caz, aceste procese de sterilizare au permis laptelui sa ajunga in case cu mai multa siguranta si calitate. Imbunatateste conservarea produsului si reduce riscul microbiologic al acestuia. Cu toate acestea, in ultimii ani a fost studiata influenta consumului de lapte UHT asupra microflorei intestinale. Cu toate acestea, nu au fost gasite efecte semnificative, potrivit unui articol publicat in revista Nutrients.

Concluziile, desi nu ating nivelul de dovezi A, vorbesc despre faptul ca consumul acestui lapte modifica flora si creste inflamatia. Prin urmare, se recomanda sa prioritizati consumul de lapte proaspat fata de laptele UHT.

UHT si lapte pasteurizat, doua alimente bune

Ambele procese servesc la cresterea termenului de valabilitate al laptelui si la cresterea sigurantei sale igienice. Cu toate acestea, au o serie de diferente:

  • Laptele pasteurizat trebuie pastrat la rece tot timpul, totusi laptele UHT poate ramane la temperatura camerei pana in momentul deschiderii recipientului.
  • Termenul de valabilitate al laptelui pasteurizat este de 4 zile de la ambalare, in timp ce laptele UHT se pastreaza luni de zile.
  • Laptele pasteurizat are caracteristici organoleptice mai asemanatoare cu cele ale laptelui crud in ceea ce priveste conditiile de miros, gust si culoare. Acest lucru se datoreaza faptului ca a fost supus la o temperatura mai scazuta decat laptele UHT.