Partidul Comunist al Uniunii Sovietice este o uniune de lupta liber consimtita a comunistilor tovarasi de idei, formata din oameni apartinand clasei muncitoare, taranimii muncitoare si intelectualitatii muncitoare. Sub conducerea sa, clasa muncitoare, in alianta cu taranimea muncitoare, a reusit in urma Marii Revolutii Socialiste din Octombrie 1917, sa doboare puterea capitalistilor si mosierilor, sa instaureze dictatura proletariatului, sa lichideze capitalismul, sa desfiinteze exploatarea omului de catre om si sa asigure victoria socialismului. Principalele sarcini ale partidului sunt: construirea societatii comuniste prin trecerea treptata de la socialism la comunism, ridicarea necontenita a nivelului material si cultural al societatii, educarea membrilor societatii in spiritul internationalismului proletar si al stabilirii de legaturi fratesti cu oamenii muncii din toate tarile, intarirea la maximum a capacitatii de aparare a tarii.
Partidul Comunist, care uneste in randurile sale pe cei mai buni oameni ai poporului sovietic si e inarmat cu teoria marxist-leninista, este forta conducatoare si indrumatoare a societatii sovietice. El este o organizatie unitara de lupta, strans unita printr-o disciplina constienta, deopotriva obligatorie pentru toti membri de partid. Principiul conducator in structura organizatorica a partidului este centralismul democratic, care inseamna eligibilitatea tuturor organelor conducatoare ale partidului de jos pana sus, obligativitatea pentru organele de partid de a prezenta in mod periodic dari de seama, disciplina stricta si supunerea minoritatii fata de majoritate, hotararile organelor superioare fiind obligatorii pentru cele inferioare. In activitatea sa, PCUS porneste de la ideea ca numai experienta colectiva a Comitetului Central, care se sprijina pe teoria marxist-leninista si pe o larga initiativa a cadrelor de partid, asigura justetea conducerii, unitatea randurilor partidului si construirea cu succes a comunismului in URSS. Aceasta organizatie este puternica prin coeziunea sa, prin unitatea de vointa si actiune, incompatibile cu abateri de la program si statut, cu incalcarea disciplinei de partid, cu existenta unor grupari fractioniste. Forta si invincibilitatea partidului stau in indisolubila sa legatura cu masele cele mai largi, in necontenita intarire a acestei legaturi.
Intemeietorul Partidului Comunist al Uninunii Sovietice este Lenin. Numele sau este legat indisolubil de intreaga istorie a partidului. Initial, el s-a numit Partidul Muncitoresc Social-Democrat din Rusia (bolsevic). La propunerea lui V.I. Lenin, Congresul VII a schimbat denumirea in 1918, a Partidului Muncitoresc in Partid Comunist (bolsevic). In urma constituirii URSS, Congresul XIV din 1925, a schimbat denumirea PC (bolsevic) din Rusia in PC (bolsevic) al URSS, care devine in 1952 PC al URSS (PCUS).
Aceasta formatiune politica a luat nastere si s-a dezvoltat in epoca imperialismului si a revolutiilor proletare. Primii ani ai istoriei partidului au fost consacrati in special luptei pentru formarea si consolidarea partidului proletar-revolutionar de tip nou, pentru introducerea constiintei socialiste in miscarea muncitoreasca spontana, pentru zdrobirea ideologiei ostile proletariatului si a exponentilor sai: narodnicii, “marxistii legali”, “economistii”, mensevicii, lichidatoristii si trotkistii. In ajunul Revolutiei din 1905-1907 din Rusia, PC a fost singurul partid marxist-proletar, consecvent revolutionar din Rusia. In acea perioada, politica bolsevicilor avea drept scop largirea revolutiei, hegemonia clasei muncitoare in revolutie si alianta cu taranimea, doborarea tarismului prin insurectie armata, ducerea pana la capat a revolutiei burghezo-democratice si transformarea ei in revolutie socialista. Ei si-au aplicat tactica in lupta neimpacata impotriva mensevicilor care duceau o politica de franare a revolutiei. In 1912, mensevicii sunt alungati din partid, fapt ce a avut o mare insemnatate in evolutia ulterioara a acestuia.
Urmatorii ani de activitate a partidului bolsevic au fost plini de evenimente importante; Primul Razboi Mondial, Revolutia din februarie 1917, pregatirea pentru Marea Revolutie Socialista din Octombrie 1917. In perioada Primului Razboi Mondial, partidul bolsevic a fost singurul care a ramas pana la capat credincios revolutiei socialiste si internationalismului proletar. Partidul a dus o lupta consecventa pentru transformarea razboiului imperialist in razboi civil, pentru rasturnarea tarismului si pentru sprijinirea luptei impotriva razboiului imperialist in toate tarile.
In timpul Revolutiei din februarie 1917, Partidul Comunist a stat in fruntea luptei duse de masele muncitoresti din Rusia pentru rasturnarea tarismului. In perioada dintre februarie si octombrie, partidul bolsevic a luptat pentru transformarea revolutiei burghezo-democratice in revolutie socialista. Dupa victoria Revolutiei din Octombrie, PC a devenit forta conducatoare a dictaturii proletariatului. In timpul razboiului civil si al interventiei straine, partidul a ridicat poporul la razboiul de eliberare a patriei, la apararea cuceririlor Revolutiei din Octombrie. Dupa terminarea victorioasa a razboiului civil, partidul bolsevic a indreptat toate eforturile oamenilor spre refacerea economiei nationale si construirea temeliilor economiei socialiste. In anii cincinalelor interbelice, poporul sovietic a realizat planul de industrializare a tarii si de colectivizare a agriculturii, elaborat de partid.
Dupa terminarea Celui De-Al Doilea Raboi Mondial, Partidul Comunist a elaborat un plan de refacere si de dezvoltare a economiei socialiste. Au fost adoptate masuri privind dezvoltarea industriei mecanizate, electrificarea tarii, dezvoltarea agriculturii. In domeniul politicii externe, PCUS a promovat ideea de pace si colaborare intre popoare si lupta pentru suveranitatea popoarelor mici. URSS a intarit si a dezvoltat legaturile de prietenie cu tarile din lagarul socialist, a relizat un puternic front democratic impotriva razboiului, s-a pronuntat pentru dezvoltarea legaturilor economice si culturale cu toate statele, indiferent de oranduirea lor sociala si politica.
