Peruvenii s-au prezentat la urne intr-o atmosfera calma pentru a alege noul Congres care va defini soarta reformelor anticoruptie promovate de presedintele Martin Vizcarra, rezistat cu inversunare de fujimorism, care ar putea ramane in minoritate.
„Fujimorismul ar fi marele invins la aceste alegeri”, a declarat pentru AFP analistul Luis Benavente, directorul firmei de consultanta Vox Populi, pentru care „Vizcarra castiga pentru ca ar putea intra (la Congres) o reprezentanta mai apropiata de el”. Potrivit unui sondaj de iesire din sondaj, partidul Fuerza Popular al lui Keiko Fujimori ar obtine 7,4% din voturi.
Peste 25 de milioane de peruani au fost inregistrati pentru a vota in aceste alegeri, convocate de Vizcarra dupa dizolvarea Congresului in septembrie, pentru a pune capat ciocnirilor repetate de putere.
In 2016, Fujimorismul a castigat 73 de locuri din 130, dar acum ar avea aproximativ 20, potrivit sondajelor. Daca da, ar deveni inca un partid minoritar in cadrul unui Congres fragmentat, dominat de grupuri de centru inclinate sa negocieze cu Vizcarra, care nu are niciun partid.
Partidele Actiunea Populara, Alianta pentru Progres si Partidul Violet conduc, conform rezultatelor flash-ului electoral al America Television-Ipsos Peru, votul pentru Parlament. Potrivit primelor rezultate, publicate in aceasta dupa-amiaza, Actiunea Populara de dreapta a obtinut 11,8% din voturile valabile.
Alianza para el Progreso, un grup fondat de Cesar Acuna, se afla pe locul doi cu 8,8%, in timp ce Partidul Purple al lui Julio Guzman este pe locul trei cu 8,1%.
Urmeaza Podemos Peru (7,4%), Forta Populara (7,1%), Somos Peru (7%), Frepap (7%), Uniunea pentru Peru (6,2%), Frontul Amplu (6,2%) si Impreuna pentru Peru ( 5%).
Daca aceste rezultate vor fi confirmate in urmatoarele ore de catre Oficiul National pentru Procese Electorale (ONPE), noul Parlament va fi format din 10 banci.
Vizcarra, presedintele popular de centru-dreapta, a sustinut „o relatie responsabila, matura (intre executiv si legislativ), care cauta un consens in beneficiul Peru”, dupa ce a votat in orasul Moquegua, din sudul tarii, unde a crescut si a fost guvernator in 2011. -2014.
O forta gravitatoare din 1990, Fujimorismul a preluat controlul absolut asupra Congresului in 2016, dar a suferit mai multe esecuri in incercarea de a sparge Vizcarra, adaugate la problemele juridice ale liderului sau, Keiko Fujimori.
Alegerile au avut loc „calm, ordonat si fara complicatii”, potrivit europarlamentarului spaniol de origine venezueleana Leopoldo Lopez Gil, seful misiunii de observare electorala a Uniunii Europene.
Organizatia Statelor Americane a trimis si observatori la vot, preludiu al alegerilor generale din aprilie 2021, in care nici Vizcarra, nici parlamentarii care sunt alesi in aceasta duminica nu vor putea candida la realegeri.
Inchiderea Congresului decretata de Vizcarra pe 30 septembrie, cu care a cautat sa puna capat unei crize politice in fata unei ciocniri recurente de puteri, nu a provocat proteste precum cele experimentate in tarile vecine, intrucat a primit sprijinul a 90% din Peruanii, conform sondajelor.
Vizcarra, caruia ii lipseste un partid, are nevoie de sprijin legislativ pentru reformele sale impotriva coruptiei, unul dintre relele Peruului.
„Solicitam noului Congres sa respecte lupta impotriva coruptiei”, a spus procurorul Jose Domingo Perez, supranumit „Superprocurorul”, care ii are sub supraveghere pe Keiko Fujimori si trei fosti presedinti implicati in mega-scandalul gigantului. Compania braziliana de constructii Odebrecht.
Fiica cea mare a fostului presedinte Alberto Fujimori (1990-2000) a fost inchisa pentru 13 luni in acest caz si ar putea reveni in arest preventiv marti pentru inca 18 luni.
Conform sondajelor, partidul Forta Populara Fujimori si-a pierdut popularitatea dupa ce Keiko a mangaiat presedintia Peru la urne in 2011 si 2016.
Desi ar pierde zeci de locuri de parlamentar, analistii exclud de pe harta electorala disparitia miscarii fondate in urma cu trei decenii de Alberto Fujimori, fiul imigrantilor japonezi.
Principalul sau aliat, partidul social-democrat APRA, al carui lider Alan Garcia, de doua ori presedinte (1985-1990 si 2006-2011), sa sinucis in aprilie, cand urma sa fie arestat, si-a pierdut sprijinul.
