Protestele trupelor au ajuns la resedinta presedintelui Alberto Fernandez, ceea ce a crescut tensiunea intr-un moment in care tara se confrunta cu pandemia.
Conflictul salarial care confrunta Politia din provincia Buenos Aires cu Guvernul Argentinei, cu proteste puternice ale trupelor care au ajuns la resedinta prezidentiala, a ridicat tensiune politica intr-o tara care navigheaza in incertitudine din cauza crizei coronavirusului.
Scanteia s-a aprins luni trecuta, cand sute de politisti din cel mai mare si mai populat cartier din tara au iesit in strada pentru a cere, printre alte masuri, cresteri salariale intre 56 si 64%, in functie de gradul profesional, pentru un organism ai carui membri au un salariu de pornire de 37.572 pesos (10.790 pesos mexicani).
Aceste demonstratii au escaladat in ton mai ales atunci cand o multitudine de trupe, cu uniforma regulamentara, inarmati si cu masini de patrulare, au venit ieri sa inconjoare gardul resedintei presedintelui, Alberto Fernandez, in orasul Buenos Aires Olivos.
Acest lucru a fost repudiat atat de partidul de guvernamant, cat si de opozitie, considerandu-l un act de intimidare la adresa sefului statului, dincolo de legitimitatea pretentiilor, care, desi intr-o masura mai mica, se raspandeau si provocau manifestatii ale fortelor de politie din imprejurimi. lume.alte provincii.
Cu toate acestea, presiunea a inceput sa dea roade. Guvernatorul provinciei Buenos Aires, Axel Kicillof a anuntat joi o crestere salariala pentru fortele de politie din districtul sau.
“Vom incepe sa echivalam salariul politiei din Buenos Aires cu cel al politiei federale. Vom da, dar si sa cerem. Vom fi foarte pretentiosi”, a afirmat Kicillof de la sediul biroului guvernatorului. .
Kicllof a anuntat ca salariul net va fi, pentru 39.521 de ofiteri, de 44.000 de pesos (12.630 de pesos mexicani), crestere care se va aplica proportional intregii ierarhii.
Aceasta crestere implica si faptul ca membrii politiei din Buenos Aires vor incepe sa obtina 5.000 de pesos (1.435 de pesos mexicani) pe luna pentru achizitionarea de uniforme — in locul celor 1.100 actuale — iar orele suplimentare vor fi platite la 120 (34,45 pesos mexicani), in loc de 40.
Intr-un mesaj impreuna cu Kicillof si flancat de zeci de primari de provincie, presedintele, Alberto Fernandez, promisese miercuri seara ca va aborda reclamatia, cerand respectarea institutiilor.
In aceasta joi, presedintele a descris drept „rezonabile pretentiile, dar inadmisibil, inacceptabil modul” de a protesta pentru o forta de securitate.
„Le-am spus politiei ca nu asa se poate plange, le-am rugat sa renunte la atitudine”, a explicat el intr-un interviu pentru Radio Con Vos.
De majorari vor beneficia aproximativ 90.000 de membri ai politiei din Buenos Aires, care se ocupa de garantarea sigurantei a aproximativ 17 milioane de locuitori din provincia Buenos Aires.
Pandemia a dublat sarcinile politiei in timp ce a luat surse suplimentare de venit, cum ar fi orele suplimentare pentru paza evenimentelor sportive si artistice, toate suspendate din cauza restrictiilor de sanatate.
Argentina trece prin cel mai rau moment al pandemiei de COVID-19, cu peste jumatate de milion de cazuri de COVID-19 si peste 10.000 de decese.
„Am preluat functia in urma cu 9 luni, cu provincia indatorata, ca si tara, topita”, a spus el, amintind ca a promis ca va „recupera” puterea de cumparare a muncitorilor, dar a fost intrerupta de izbucnirea pandemiei in martie trecut.
Cu toate acestea, planul prezentat, care include incorporarea de agenti, noi masini de patrulare si lucrari de infrastructura, a fost deja avansat saptamana trecuta dupa ce vecinii au denuntat o crestere a insecuritatii in timpul carantinei.
Convins ca imaginile dinaintea celei de-a cincea prezidentiale „nu trebuie repetate”, peronistul a subliniat ca daca este intr-adevar o revendicare salariala se da un raspuns „consolidat si istoric”, dar daca va continua, a afirmat el, va intelege. ca este o „intrebare politica”.
Raspunsul protestatarilor
Fara un singur purtator de cuvant, politistii care protesteaza – printre revendicarile carora se numara si formarea unui sindicat, intrucat fortele de securitate sunt excluse din aceasta posibilitate – nu au intarziat sa reactioneze la anunturi.
“Nu termina sa ne convinga. Avem o masa de negocieri, vom incerca sa continuam negocierile”, a declarat oficialul Molina presei din municipiul Buenos Aires La Matanza, punctul principal al protestelor.
Totusi, dupa aparitia lui Kicillof si progresiv, a inceput sa se vada cum pleaca majoritatea protestatarilor si masinilor de politie adunate.
La randul sau, capitanul Diaz a multumit ca au fost audiati, dar a fost nemultumit de cele auzite si a cerut ca niciun ofiter sa nu fie sanctionat pentru proteste: „Din cei 56% pe care ii cerem o marire de salariu, ne ofera 30 de procente. la suta , care nu este ceea ce s-a convenit… nici macar un 30 pe care ni-l dau”.
Alti ofiteri au criticat ca actualizarea salariului nu este echivalata cu salariul politiei din orasul Buenos Aires, care este la o valoare initiala de 49.204 pesos (14.130 pesos mexicani).
De unde vin fondurile?
La conflictul salarial se adauga incrucisarea politica din cauza deciziei lui Fernandez, anuntata miercuri, de a scadea cu un punct fondurile pe care Statul le livreaza capitalei -guvernata de opozitia Horacio Rodriguez Larreta- pentru a forma fondul din care recompunerea salariului. vor veni din fortele de securitate ale provinciei, in care traiesc 17 milioane de oameni si care, cu exceptia anilor 2015 si 2019, a fost guvernata de peronism din 1987.
„Cuvantul presedintelui nu valoreaza nimic. A inceput sa ceara dialog si a acuzat unilateral locuitorii din Buenos Aires cu o problema care apartine PBA (provincia Buenos Aires), si ca spatiul lui s-a largit pentru 33 din ultimele 37. ani”, a scris el pe Twitter. Patricia Bullrich, fostul ministru al Securitatii al lui Macri si presedinte al PRO, partidul lui Rodriguez Larreta.
Primarul, cel mai vizibil sef al opozitiei, a mentinut in ultimele luni o relatie buna cu Fernandez, care in urma cu cateva zile se referise la orasul – care are aproximativ 3,5 milioane de locuitori – drept „opulent”, „inegal” si „ nedrept” cu restul tarii.
Deocamdata, si desi mai multi dintre partenerii sai de coalitie au criticat chiar reducerea fondurilor pentru capitala, primarul nu s-a pronuntat inca, dar nu este exclus ca administratia locala sa mearga la Curtea Suprema pentru a denunta decizia.
