Lansarea, transformata prin insusi locul ales (Casa Regalitatii Romanesti) si prin inaltele fete regale prezente – Regele Mihai I de Romania, Regina Ana, Principesa Margareta si Principele Radu – intr-un eveniment monden de inalta tinuta, a fost deschisa de micile cuvantari sustinute de Principele Radu, de istoricul Vasile Docea, ingrijitorul editiei, si de directorul Editurii Polirom, Silviu Lupescu. Vasile Docea este cel care a realizat traducerea din limba germana, studiul introductiv si notele. Aparitia acestei carti vine intr-un moment de schimbare esentiala de paradigma in societatea romaneasca.
Istoria recenta se intoarce cu fata catre Carol I, caruia i-a fost inchinat anul 2006. De altfel, Carol I ocupa locul al II-lea in topul Mari Romani, in cursa pentru cel mai valoros roman din toate timpurile, cu 52.474 voturi. Ceea ce denota un interes crescand pentru istoria adevarata. In linii mari, ceea ce se stie despre el este ca a condus armata romana spre victorie in Razboiul de Independenta. Coroana lui este facuta din otelul cu care romanii si-au castigat existenta ca stat suveran. A fost ales domn al Romaniei in 1866, conform cererii Divanelor ad-hoc din 1857, fiind sustinut de Napoleon al III-lea, varul sau dinspre mama.
Cea mai fericita perioada a existentei noastre
Intoarcerea la marile figuri din istorie care au contribuit la ridicarea Romaniei se face si prin insemnarile personale ale acelor bravi conducatori sau cele ale contemporanilor si exegetilor lor. Nicolae Iorga nota: “Carol I, rege al Romaniei, acest nume care se rostea cu adanc respect si mandrie nationala”, iar Bernhard von Bulow marturisea, in acele vremuri: “Regele Carol a fost unul dintre cei mai buni oameni si unul dintre cei mai intelepti monarhi din cati am intalnit – iar in viata mea am avut de-a face cu multi principi”.
In zilele noastre, Neagu Djuvara spune: “Avem o datorie morala in primul rand fata de regele Carol I, pentru ca domnia sa a insemnat cea mai fericita perioada a existentei noastre”. “Printul strain”, asa cum i se mai spunea, a sosit in Romania la 10 mai 1866, incognito, si a reusit sa se impamanteneasca si sa devina chiar popular, desi poseda doua calitati care nu erau tocmai… de-ale casei, aici, la portile Orientului: punctualitatea si moralitatea.
Dincolo de adevarurile istorice, consemnate in cronicile epocii, Jurnalul lui Carol consemneaza faptele zilnice, banale, legate de starea vremii, a sanatatii sale sau a sotiei lui, regina Elisabeta, cunoscuta sub pseudonimul literar de Carmen Sylva. Dintre promenade, intalniri de protocol, partide de biliard, vizite in fabrici si scoli si incrucisare de arme, se contureaza, cu linii foarte ferme portretul celui mai iubit dintre monarhii romani. Un rege vizionar, care a stiut, indata de a pus piciorul pe pamant romanesc, ca are nu doar de intemeiat o dinastie, ci de condus o tara.