Cu trei zile inaintea decernarii premiilor UAP pentru 2004, a fost deschisa o expozitie consacrata laureatilor (Galeria Artis 28 oct. a.c.). Acesta e una din premierele ce marcheaza aceasta editie a relevat presedintele UAP, Zamfir Dumitrescu (cf. Rompres), adaugand ca, de o lunga perioada juriul de specialitate si-a asumat un Regulament propriu pentru acordarea premiilor, avand in vedere multitudinea expozitiilor si a lucrarilor de arta analizate.
Un lucru este cert: premiantii vor intra in galeria personalitatilor culturii romanesti, iar lucrarile lor vor completa patrimoniul artei plastice contemporane.Palmaresul se prezinta astfel: maestrului Teodor Moraru i-a revenit anul acesta Marele Premiu al UAP (decernat de un Mecena al artelor, presedintele PSD Adrian Nastase) pentru modalitatea prin care a stiut sa conserve savoarea gestului plastic, directa implicare a fiintei sale in arhitectura lucrarilor expuse.
Premiul de Excelenta (special) a fost acordat Filialei de Sculptura Bucuresti (ce si-a propus organizarea unei serii de cinci expozitii plecand de la un criteriu cronologic, acela al succesiunii generatiilor; expozitiile nu s-au dorit sistematice si nici nu au avut orgoliul sa acopere toate orientarile sau toti artistii). Premiul juriului a revenit sculptorului Stefan Calarasanu din Timisoara, un plastician cu studii libere in atelierul lui George Apostu, dotat cu un fecund simt al modelarii materiei (in special in lemn si bronz). Premiul pentru pictura a fost acordat lui Romul Nutiu, un plasmuitor de jurnale lirice inconfundabile; trofeul graficii a revenit Stelei Lie pentru indelunga sa incursiune in avatarurile culorii; premiul pentru sculptura a revenit lui Vlad Ciobanu, un autentic transfigurator al materiei sculpturale (v. piesele sale executate in lemn, precum lucrarea Transfigurare; plasticienei Manuela Botis i-a revenit premiul pentru arte textile, o veritabila hermeneuta a operei blagiene, fapt atestat si de distinctia primita la Festivalul International de Poezie L. Blaga de la Cluj.
Pentru zona scenografiei laureata a fost Georgeta Medinschi, de la teatrul din Timisoara, un artist ce-si plaseaza marturiile teatrale in spatii de reculegere afectiva cu totul personala; in sfera Artelor focului premiul a fost remis plasticienei Dana Marinescu, o exploratoare singulara a unei lumi fictionale cu vizibile amprente ascensionale (v. lucrarea Padurea din frumoasa adormita); Gina Baranovschi si-a adjudecat premiul pentru reataurare pictura murala, o plasticiana dublata de o fascinanta introspectie a universului eclesial; premiul pentru creatie pictura religioasa a fost adjudecat de Adriana Boerescu, o restauratoare laureata a premiului Theodor Aman in 1988.In sfera ambientala- a instalatiilor premiul a revenit lui Ghe. Rasovzki, un specialist al zonei de rezonanta a show-urilor multimedia (v. proiectele sale scenografice pentru film-teatru si advertising, desfasurate in paralel cu actiuni de video-performance, in spatiul occidental Paris, Venetia); Carmen Popescu a obtinut premiul criticii, pentru maniera in care a reconfigurat arta dialogului dintre U.E. si Romania.
Premiul pictor Alex. Tipoia acordat de fundatia omonima si inmanat de Pavel Susara a nrevenit plasticianului Giuliano Nardin, pentru cea mai buna expozitie a anului; o nominalizare pentru premiul rezervat creatiei religioase a obtinut ion Achitenie, plastician polivalent cu un fertil orizont stilistic si anvergura emotionala; premiul pentru tineret i-a revenit lui Lisandru Neamtu, pentru originalitatea viziunii si amplitudinea discursului plastic, o veritabila poetica in trepte. Comisia de premii si burse a fost prezidata de istoricul si criticul de arta Dorana Cosoveanu, acompaniata de plasticieni precum Tiberiu Alexa, Suzana Fantanariu, Constantin Flondor, Dorel Gaina, Elena Murariu, Ioana Setran, Maria Teodorescu si Ion Truica.
Recenta gala a premiilor UAP un veritabil muzeu al figurilor de ceara s-a desfasurat sub semnul oscilarii intre sobrietate si ludic, demonstrand in acest context ca inovatiile, fie ele regizorale, fie scenografice, nu pot fi validate decat prin intermediul accesului la adevar. Fireste nu se poate minimaliza efortul decizional si selectiv al comisiei de decernare, lui putandu-i-se aplica formula celebra a lui Jean Annouilh, si anume placerea cu care inventezi un lucru face din tine un creator.
